Schimbări recente

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.

Urmăriți cele mai recente schimbări din wiki pe această pagină.

Opțiuni schimbări recente Se arată ultimele 50 | 100 | 250 | 500 modificări din ultimele 1 | 3 | 7 | 14 | 30 zile.
Ascunde utilizatorii înregistrați | Ascunde utilizatorii anonimi | Ascunde modificările mele | Arată roboții | Ascunde modificările minore | Arată categorisirea paginilor | Arată Wikidata
Arată modificările începând cu cele din 26 aprilie 2024 04:37
 
Lista abrevierilor:
D
Modificare la Wikidata
N
Această modificare a creat o pagină nouă (vedeți și lista cu pagini noi)
m
Aceasta este o modificare minoră
b
Această modificare a fost efectuată de un robot
(±123)
Dimensiunea paginii s-a modificat corespunzător acestui număr de octeți
Pagină urmărită temporar

25 aprilie 2024

24 aprilie 2024

23 aprilie 2024

22 aprilie 2024

21 aprilie 2024

20 aprilie 2024

  • difist N Pagină:Fauna României – Ion Th. Simionescu.pdf/44 18:04 +2.794TiberiuFr25 discuție contribuții(→‎Neverificat: Pagină nouă: Mai rău decât dușmanii cei mari, sunt cei mărunței, care îi dau în seama celor dintâi, slăbindu-i sau chiar omorându-i. Pe lângă niște larve de insecte care trăiesc în nări, pe lângă căpușele ce-i sug sângele, sunt periculoase mai ales o cordea ce le aduce căpierea și o gălbează. Cel mai de temut dușman e însă omul, care nu le cruță nici chiar în vremea oprită de legi. Le vânează fel și chipuri: la pândă, la goană cu cânii sau le înșe...) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Fauna României – Ion Th. Simionescu.pdf/43 17:46 +2.445TiberiuFr25 discuție contribuții(→‎Neverificat: Pagină nouă: Iarna e mai lung și suriu pe spate, bătând în cafeniu. Iezii nespus de drăgălași, sunt ruginii peste tot, cu pete albe neregulat asvârlite. Țapul se cunoaște după coarne și pămătuful de păr dela teacă. Coarnele scurte, pe care le pierde în fiecare iarnă, în timp de patru luni cresc la loc. Din sulițar, coarrfe cu suliță, iedul de un an ajunge țap cu furculiță, apoi țap cu 6, adică cu câte 3 ramuri scurte la fiecare corn. Așa devine matur, bun de...) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Fauna României – Ion Th. Simionescu.pdf/42 17:35 +2.395TiberiuFr25 discuție contribuții(→‎Neverificat: Pagină nouă: părul gălbui și cu dungi negre și albe în lungul trupului, pare că i-ar fi însemnat cineva anume cu un penson. Veseli, sglobii, ca puii tuturor animalelor, nu se depărtează de scroafă nicio minută. Alăturea de mamă, veghetoare, puternică, n’au grijă. O clipă de neascultare, dacă se rătăcesc, lupul îi pândește și chiar cumătră vulpe se încumetă să le încolțească gâtul. Având hrană din belșug, fiind fără dușmani, mistreții cresc în vo...) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Fauna României – Ion Th. Simionescu.pdf/41 17:26 0TiberiuFr25 discuție contribuții(→‎Without text) Etichetă: Without text
  • difist N Pagină:Fauna României – Ion Th. Simionescu.pdf/40 17:26 +511TiberiuFr25 discuție contribuții(→‎Neverificat: Pagină nouă: {{Img float | file = Fauna României (Tab. II. (1)) (1938) - photograph - page 40.png | width = 500px | align = center | cap = }} {{Img float | file = Fauna României (Tab. II. (2)) (1938) - photograph - page 40.png | width = 500px | align = center | cap = }} {{C|{{Mai mic|Sus: Cerbi și căprioare; jos: vulpi. Din grădina zoologică dela Sibiu. (Foto {{tooltip|''E. Fischer''|Emil Fischer}}).}}}}) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Fauna României – Ion Th. Simionescu.pdf/39 17:19 +2.721TiberiuFr25 discuție contribuții(→‎Neverificat: Pagină nouă: nu numai cânele, dar și ursul. Sunt pumnale primejdioase cu care ușor spintecă burta oricărui dușman ce s’ar apropia fără precauție. De aceea, temut, nu prea e atacat chiar de lupul flămând, căci își teme pielea. Nu i-ar fi de folos lupului nici să sară în spatele mistreților. In pielea groasă dela ceafă mistrețul are o adevărată pavăză la grumaz și în dreptul umerilor, existând o placă cornoasă de 2 degete de groasă, pe care chiar glontele cu...) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Fauna României – Ion Th. Simionescu.pdf/38 17:16 +3.001TiberiuFr25 discuție contribuții(→‎Neverificat: Pagină nouă: trebue să iasă dacă nu găsește o altă gaură nu prea depărtată, pentru ca să poată respira. Vânătorul o pândește și e mai lesne împușcată. Pentru mai bună pază, trăiește izolată. Numai cât ține dragostea, are nevoie de tovărășie; atunci se joacă, perechi-perechi, prin apă, ca niște foci. După aceea iar își duce vieața separat. Femeia fată după vreo nouă săptămâni, doi-trei puișori orbi la care ține ca orice mamă. Când îi iei, t...) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Fauna României – Ion Th. Simionescu.pdf/37 17:05 +3.007TiberiuFr25 discuție contribuții(→‎Neverificat: Pagină nouă: de fel de păsări. Dintre mamifere {{lsp||vidra}} (''Lutra vulgaris'') nu gustă alta nimic decât pești și raci. Obiceiurile ei, conformațiunea trupului sunt în legătură cu mediul din care își capătă hrana. E unul din animalele cele mai inteligente, cele mai dibace, cele mai drăgălașe. După înfățișare e ca un jder, dar mai lung (1 m.). La bot seamănă cu un câne; cei vechi o numeau câne-de-râu. Trupul mlădios e îmbrăcat cu...) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Fauna României – Ion Th. Simionescu.pdf/36 16:44 +2.347TiberiuFr25 discuție contribuții(→‎Neverificat: Pagină nouă: mai mare, cu un soiu de mârâit drept chemare, se adună mai multe, ca din pământ. Chiar la om se repede. ''Brehm'' citează următoarea mărturisire a lui ''Wood'': «Un om care se preumbla prin împrejurările localității Ericklade, văzu două hermeline culcate în drum. N’are ce face?; asvârle cu piatra în ele, lovind una. Cealaltă se repede la om, năzuind să-l muște de gât. Mârâitul ei furios, a fost auzit de alte animale din apropiere; au ieșit din asc...) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Fauna României – Ion Th. Simionescu.pdf/35 16:36 +2.432TiberiuFr25 discuție contribuții(→‎Neverificat: Pagină nouă: nu poate să se odihnească liniștit de răul ei. Știe bine unde e carotida și cu o mușcătură o rupe. Sângele gâlgâie, iepurele închide ochii pentru vecie, iar fiara cea mică soarbe cu nesaț lichidul roșu. Are și ea dușmani, nu e vorbă. Cel mai rău e tot omul, deși pe nedrept după unii. Mai mult rău aduc guzganii și șoarecii stârpiți de o nevăstuică, decât poate aduce aceasta când a scăpat într’o găinărie neînchisă. Grecii vechi au domest...) Etichetă: Not proofread
  • difist N Pagină:Fauna României – Ion Th. Simionescu.pdf/34 16:23 +2.448TiberiuFr25 discuție contribuții(→‎Neverificat: Pagină nouă: uneori îi trădează urma. Blana lui castanie pe spate, aproape neagră pe burtă, are pe gât și pe coaste un abur mai deschis. Dihorul se recunoaște lesne după niște pete albii îndărătul ochilor. Mai drăgălașă, dacă se poate spune așa de o mică și crudă fiară, dușmanca de temut a cotețelor de păsări, este {{lsp||nevăstuica}} (''Mustela vulgaris''), comună la noi. Seamănă mai mult cu jderul, dar e mai mică, mai subți...) Etichetă: Not proofread